Cum ar trebui să fac față, după ce am fost depistat pozitiv cu hepatită B?

de Chen Lu, Coreea de Sud

Am fost lovit de o boală care a venit de nicăieri și, într-o clipită, m-am afundat în durere și disperare și am pierdut orice speranță la viață. Cu toate acestea, prin minunata mântuire a lui Dumnezeu, am ajuns să înțeleg că în spatele bolii mele era voia lui Dumnezeu și am văzut minunatele fapte ale lui Dumnezeu. Amintindu-mi de evenimentele acelei perioade, ele sunt la fel de vii pentru mine acum precum au fost atunci.

Acum câteva luni, șeful meu ne-a spus că Xiao Wang, unul dintre colegii mei, a contractat o boală gravă a ficatului și a fost spitalizat pentru tratament. Șeful a continuat prin a ne spune că boala contractată de Xiao Wang poate fi transmisă altor oameni prin contact fizic, mâncare, băuturi sau fluide corporale. Cum noi eram adeseori în contact cu Xiao Wang, era foarte probabil să fi fost infectați, așa că ni s-a spus să mergem imediat la spital pentru teste. Auzind aceste vești, biroul a devenit brusc extrem de agitat; toți erau îngrijorați că erau infectați, astfel că toți ne-am grăbit înspre spital. După o serie de teste, am așteptat neliniștit rezultatele. După un timp, doctorul a venit și mi-a înmânat rezultatele testelor și mi-a spus: „Ești purtător al virusului hepatitei B, nu a fost contractat de curând, probabil este de un timp acolo.” Pur și simplu nu mi-a venit să cred ce auzeam și am rugat-o pe doamna doctor să repete. Doamna doctor mi-a spus cu regret: „Ați auzit bine. Este adevărat. Trebuie să urmați un tratament urgent. Dacă întârziați, atunci starea dumneavoastră se va înrăutăți și, dacă se transformă în cancer la ficat, atunci o să aveți o problemă mare. Mai mult, deoarece acest virus nu poate fi complet eradicat din corpul dumneavoastră, o să-l purtați cu dumneavoastră pentru tot restul vieții. Trebuie să vă puneți ideile în ordine și sa fiți pregătit!” Aceste vești teribile și bruște m-au lăsat confuz și tot corpul părea să mi se scofâlcească ca o vânătă atinsă de îngheț, iar picioarele mi le simțeam de plumb. Speriat peste poate, am luat rezultatele testului și am părăsit spitalul, neștiind cum să ajung acasă.

Odată ajuns acasă, am căzut direct pe pat, cu lacrimi curgându-mi pe față. M-am gândit: „Am abia în jur de treizeci de ani și aceștia trebuiau să fie cei mai buni ani ai vieții mele. Am atât de multe visuri pe care nu le-am realizat – cum am putut contracta această boală? Oare va trebui să trăiesc purtând acest virus pentru tot restul vieții mele? Cât de mult voi trăi? În plus, va costa atât de mult să fac tratamentul, de unde voi face rost de atâția bani?” Cu cât mă gândeam mai mult, cu atât mai nefericit deveneam și nu m-am putut opri din a plânge zgomotos… De atunci, am trăit fiecare zi cu frică și îngrijorare, mă simțeam mereu epuizat și obosit, balonat și cu dureri de spate și nu puteam să mai lucrez deloc. Nu mult după aceea, șeful a spus că Xiao Wang a murit. Auzind această veste, mintea mi s-a bulversat și, deodată, tot corpul mi s-a moleșit și m-am gândit: „Xiao Wang este mort? Era încă atât de tânăr. Se pare că această boală a ficatului chiar poate fi fatală. Voi fi următorul care va muri?” Am simțit cum moartea se apropia din ce în ce mai mult și m-am simțit complet neajutorat; doar că nu știam ce să fac. De atunci, am așteptat apatic în fiecare zi venirea morții. Nu mai doream să fac nimic și trăiam complet în întuneric.

Cum ar trebui să fac față, după ce am fost depistat pozitiv cu hepatită B?

După un timp, pentru că nu am avut banii să plătesc taxele medicale exorbitante, singura mea opțiune a fost să renunț să mă mai duc la spital pentru tratament și m-am bazat doar pe rețeta din popor pe care prietenul meu mi-o dăduse pentru a-mi alina boala. În acel moment, două surori au venit să mă vadă și m-au întrebat neliniștite despre boala mea și m-au ajutat să rezolv unele dificultăți pe care le aveam în viață. Am profitat de această oportunitate să cercetez cu surorile problema care mă frământa: „Cred în Dumnezeu, așadar Dumnezeu ar trebui să aibă grijă de mine și să mă protejeze. Așa că, de ce am contractat această boală?” După ce mi-au ascultat întrebarea, o soră mi-a comunicat cu răbdare: „Nu trebuie să ne pierdem credința în Dumnezeu când ne lovește boala. Dumnezeu deține suveranitatea asupra tuturor lucrurilor, ca și asupra sorții fiecăruia dintre noi. Ba mai mult, așa și viețile și morțile noastre sunt în mâinile Lui și El ne veghează tot timpul. Atât timp cât Îl chemăm cu sinceritate, Dumnezeu ne va ajuta să trecem prin perioadele dificile. Trebuie doar să ne încredințăm viețile și morțile lui Dumnezeu, să ne supunem orchestrațiilor și aranjamentelor lui Dumnezeu și să credem că, indiferent de ce boală avem, totul este în mâinile lui Dumnezeu. Trebuie să avem credință în Dumnezeu.” Apoi, sora mi-a citit două pasaje din cuvintele lui Dumnezeu: „Când boala apare, aceasta se datorează iubirii lui Dumnezeu și, cu siguranță, în spatele ei sunt bunele Lui intenții. Chiar și atunci când corpul tău îndură suferință, nu îl asculta pe Satana. Preamărește-L pe Dumnezeu în toiul bolii și bucură-te de Dumnezeu în toiul laudelor tale. Nu te descuraja în fața bolii, continuă să cauți, nu renunța niciodată și Dumnezeu te va lumina cu lumina Lui. Cât de credincios a fost Iov? Dumnezeu Atotputernicul este un doctor omnipotent! Să dăinui în boală înseamnă să fii bolnav, dar să dăinui în spirit înseamnă să fii bine. Dacă mai ai doar o suflare, Dumnezeu nu te va lăsa să mori.” „Viața lui Hristos cel înviat este în noi. Ne lipsește cu adevărat credința în prezența lui Dumnezeu – fie ca Dumnezeu să ne dea credință adevărată. Cuvântul lui Dumnezeu este într-adevăr dulce! Cuvântul lui Dumnezeu este un remediu puternic! Îi face de rușine pe diavoli si pe Satana! Dacă îmbrățișăm cuvântul lui Dumnezeu, vom avea sprijin și cuvântul Lui ne va salva repede inimile! Le împrăștie pe toate și aduce pacea în toate. Credința este ca un pod dintr-un singur buștean, cei care se agață cu disperare de viață vor avea dificultăți în a-l trece, dar cei care sunt gata să se sacrifice pot trece fără grijă. Dacă oamenii au gânduri sfioase și fricoase, ei sunt păcăliți de către Satana. Acestuia îi este teamă că vom traversa podul credinței pentru a pătrunde în Dumnezeu. Satana născocește orice mod posibil pentru a ne transmite gândurile lui, iar noi ar trebui să ne rugăm mereu ca lumina lui Dumnezeu să strălucească în noi și întotdeauna trebuie să ne bazăm pe Dumnezeu să ne purifice de otrava Satanei. Vom practica mereu în duhurile noastre apropierea de Dumnezeu. Îl vom lăsa pe Dumnezeu să aibă stăpânire asupra întregii noastre ființe” („Capitolul 6” din „Cuvântări ale lui Hristos la început”).

După ce am ascultat cuvintele lui Dumnezeu, inima mea s-a luminat imediat. Într-adevăr, Dumnezeu este atotputernic, iar această viață mi-a fost dată de Dumnezeu și este sub controlul Lui. Făcând ca această boală să mă lovească acum, voința lui Dumnezeu a fost că El spera ca eu să pot să mă supun orchestrațiilor și aranjamentelor Sale, să vin mai des în fața Lui, să mă bazez pe El și să privesc mai des spre El, să am adevărată credință în El, să trec peste toate șiretlicurile viclene ale Satanei prin cuvântul lui Dumnezeu și să fiu martor pentru Dumnezeu. Apoi, mi-am amintit cum am trăit în îngrijorare și teamă după ce am aflat că am contractat această boală. În special când m-am gândit la ce a spus doctorul, inima mea a fost în întregime preocupată cu asta, nu am avut nicio motivație pentru a trăi și nu am dorit să fac nimic, până în punctul în care mi-am pierdut orice speranță. Chiar mai grav a fost faptul că L-am înțeles greșit și L-am blamat pe Dumnezeu pentru că nu a avut grijă de mine și nu m-a protejat; pus în fața acestor fapte, am fost demascat ca fiind cineva a cărui credință în Dumnezeu era jenant de mică. M-am gândit la momentul în care Iov fusese tentat de Satana; a pierdut toată averea familiei, copiii i-au fost măcelăriți, întregul său trup era acoperit de răni și simțea dureri de nesuportat, totuși el s-a temut și I s-a supus lui Dumnezeu. El nu a vorbit cu păcat, ci a căutat voia lui Dumnezeu. El a crezut că tot ceea ce a făcut Dumnezeu era bine, și-a păstrat credința în Dumnezeu pe parcursul încercărilor sale. Suferind, el tot a preamărit sfântul nume al lui Dumnezeu, iar în final a fost martor pentru Dumnezeu, a dobândit lauda lui Dumnezeu și a fost dublu binecuvântat. Buna intenție a lui Dumnezeu a fost ascunsă în spatele tuturor acestor lucruri care s-au întâmplat! Când am realizat asta, credința mea în Dumnezeu s-a întors și am înțeles că, indiferent dacă această boală poate fi vindecată sau nu, eu nu trebuie să îmi pierd credința în Dumnezeu. Dumnezeu este atotputernic, nu este nimic ce El nu poate face și toate sunt în mâinile Sale, așadar bineînțeles că și boala mea este în mâinile Sale. Ar trebui să fiu ca Iov, m-am gândit, și să mă supun suveranității lui Dumnezeu și aranjamentelor Sale și să caut voia lui Dumnezeu. Și, astfel, am venit în fața lui Dumnezeu pentru a mă ruga: „O, Dumnezeule! Aceste ultime câteva zile le-am trăit în boală, mereu îngrijorat că voi muri. Mi-am pierdut credința în Tine, ba chiar Te-am blamat pe Tine pentru că nu mă binecuvântezi. Nici nu am căutat voia Ta și aproape că am căzut în capcana vicleană a Satanei. Chiar sunt atât de ignorant! O, Dumnezeule! Îți mulțumesc că ai aranjat ca aceste surori să vină și să aibă părtășie cu mine pentru a putea înțelege voia Ta. O, Dumnezeule! Tu ești Dumnezeul ce domnește asupra tuturor lucrurilor, iar astăzi doresc să mă așez complet în mâinile Tale. Indiferent dacă boala mea poate fi vindecată sau nu, îmi doresc să mă supun întotdeauna orchestrărilor și aranjamentelor Tale.” După ce m-am rugat, nu am mai fost slab de inimă și speriat, iar inima mi-a fost mult mai ușoară. În tot timpul acesta, cuvintele lui Dumnezeu ce spun: „Dumnezeu Atotputernicul este un doctor omnipotent! Să dăinui în boală înseamnă să fii bolnav, dar să dăinui în spirit înseamnă să fii bine. Dacă mai ai doar o suflare, Dumnezeu nu te va lăsa să mori,” mi-au venit adesea în minte și acestea mi-au dat credință și curaj. Încetul cu încetul, nu m-am mai simțit restricționat de boala mea și în fiecare zi am perseverat cu cititul cuvintelor lui Dumnezeu și cântatul imnurilor. De fiecare dată când aveam timp, participam la întruniri cu frații și surorile și părtășeam cuvintele lui Dumnezeu și, în plus, făceam tot ce puteam pentru a îmi realiza datoria. Fără să știu, disconfortul din trupul meu a dispărut treptat, m-am simțit clar mult mai calm, iar starea mea de spirit s-a îmbunătățit.

Două luni mai târziu, m-am întors la spital pentru a fi reexaminat și doctorul mi-a spus uimit: „Boala ta este în remisie și ești într-o formă excelentă. De asemenea, nu mai ești infecțios. Vino înapoi după un timp pentru un alt control și, dacă nu sunt alte probleme, atunci nu este niciun motiv să nu ți se dea o adeverință cum că ești clinic sănătos.” Auzind această veste, am fost incredibil de emoționat, iar ochii mi s-au umplut pe dată de lacrimi, pentru că am știut că aceasta este minunata mântuire a lui Dumnezeu. În acel moment, am simțit o adevărată apreciere a autorității și puterii cuvintelor lui Dumnezeu și tot ceea ce am putut face a fost să Îi tot mulțumesc lui Dumnezeu în inima mea – Dumnezeu este într-adevăr atotputernic și domnește peste toate! Și, astfel, credința mea în Dumnezeu a crescut.

Odată, pe când îmi făceam rugăciunile spirituale, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: „Unii oameni devin plini de vigoare imediat ce văd că credința în Dumnezeu le va aduce binecuvântări, dar își vor pierde toată energia de îndată ce vor vedea că trebuie să suporte rafinarea. Este oare aceasta credință în Dumnezeu? […] Chiar dacă oamenii cu convingeri religioase au credință în Dumnezeu, ei nu caută schimbarea firii, nu caută cunoașterea lui Dumnezeu și caută numai interesele trupului lor. Mulți dintre voi au credințe care aparțin categoriei convingerilor religioase. Aceasta nu este credința adevărată în Dumnezeu” („Cei ce vor fi desăvârșiți trebuie să treacă prin rafinare”). Starea mea era exact lucrul despre care vorbeau cuvintele lui Dumnezeu și, după ce le-am citit, m-am simțit foarte supărat. Amintindu-mi de perioada de dinainte să mă fi lovit boala și nenorocirea, pe când viața mea era bună, am crezut cu entuziasm în Dumnezeu și am fost plin de credință în Dumnezeu, fără niciun fel de dubiu. Chiar îmi propusesem să Îl urmez pe Dumnezeu, să mă supun lui Dumnezeu și să Îl mulțumesc pe Dumnezeu toată viața mea. Dar, când m-a lovit boala, credința mea în Dumnezeu a dispărut deodată și am trăit într-o stare de negativitate și slăbiciune, într-o asemenea măsură încât m-am umplut de neînțelegeri și blamare a lui Dumnezeu. Doar acum am înțeles că fusese un contrast atât de mare între perioada anterioară și cea următoare bolii deoarece părerile mele despre credința în Dumnezeu fuseseră greșite. Dorisem doar să fiu onorat și binecuvântat de Dumnezeu și crezusem că, datorită credinței mele în El, El ar trebui să aibă grijă de mine și să mă protejeze, să mă facă bine și să facă totul ușor pentru mine. Exact această părere absurdă pe care o aveam despre credința în Dumnezeu m-a condus la imediata înțelegere greșită și blamare a lui Dumnezeu când boala m-a lovit, până în punctul în care chiar am vrut să Îl trădez pe Dumnezeu. Având o asemenea credință plină de tocmeli, Dumnezeu m-a văzut ca pe un necredincios, cum ar fi putut Dumnezeu să nu mă deteste? M-am gândit din nou la Iov, care în mijlocul încercărilor sale, a putut să spună: „Iahve a dat, Iahve a luat; binecuvântat să fie numele lui Iahve” (Iov 1:21). Iov nu s-a tocmit cu Dumnezeu în credința lui. Indiferent dacă Dumnezeu i-a dat sau i-a luat, Iov tot L-a preamărit pe Dumnezeu, L-a venerat pe Dumnezeu, a fost martor pentru Dumnezeu și l-a făcut complet de rușine pe Satana. Însă, prin comparație, din expresiile și comportamentul meu când boala m-a lovit, am văzut că a mea credință în Dumnezeu a fost doar pentru a căpăta onoare și binecuvântări, pur și simplu; am cerut pâine pentru a mă îndestula și am fost cu adevărat doar o persoană meschină, oarbă la tot, cu excepția profitului personal – chiar L-am întristat pe Dumnezeu! Înțelegând asta, m-am simțit rușinat, așa că am îngenuncheat și m-am rugat lui Dumnezeu: „O Dumnezeule! Mulțumesc luminării Tale pentru că mi-a permis să înțeleg că părerile mele despre credință erau greșite, că în calitate de ființă creată trebuie să mă supun orchestrărilor și aranjamentelor Tale și că nu ar trebui să cer nimic de la Tine. Măcar acest minimum de rațiune ar trebui să am. De astăzi înainte, vreau să mă pun în mâinile Tale și, indiferent cum va evolua boala mea, fie că voi trăi sau voi muri, doresc doar să mă supun tuturor orchestrațiilor și aranjamentelor Tale.”

Mai târziu, nu m-am mai gândit la ce a devenit boala mea și am lăsat chestiunea să treacă. În schimb, am experimentat lucruri lăsând natura să își urmeze cursul și mi-am pus în practică gândul citind cuvintele lui Dumnezeu, participând la întruniri și îndeplinindu-mi datoria. În fiecare zi, mă simțeam îmbogățit, iar starea mea de spirit era ridicată pe măsură ce timpul trecea, atât de mult încât am uitat că eram bolnav. Când m-au văzut prietenii și rudele, mi-au spus surprinși că nu păream deloc bolnav. După un timp, am fost din nou la spital pentru a fi reexaminat, dar, înainte de a pleca de acasă, m-am rugat lui Dumnezeu, spunând că indiferent care vor fi rezultatele testelor, tot voi fi gata să mă supun Lui și că nu Îl voi blama deloc. Când am luat rezultatele testului de la doctor, nu m-am putut abține să nu mă simt complet uimit. În coloana cu anticorpii era peste tot semnul „+”, ceea ce însemna că trupul meu deja producea anticorpi. Nu doar că mă vindecasem complet vindecat de virusul hepatitei B, dar nici nu trebuia să mai fiu îngrijorat că voi fi infectat de altă persoană. Acest rezultat neașteptat m-a făcut să vărs lacrimi de mulțumire, copleșit de emoții. Dumnezeu este cu adevărat atotputernic și atât de minunat! A trebuit doar să acționez conform cuvintelor lui Dumnezeu, să mă așez în mâinile Lui și să fiu gata să mă supun orchestrațiilor și aranjamentelor Sale și boala mea a fost vindecată; am simțit cu adevărat iubirea lui Dumnezeu pentru mine!

Din experiența mea cu această boală, am învățat multe lecții și mi-am schimbat părerile incorecte despre credința în Dumnezeu. Acum știu că o persoană nu ar trebui să negocieze cu Dumnezeu în credința sa și că o persoană nu trebuie să Îl blameze pe Dumnezeu, indiferent dacă El dă sau ia, ci mai degrabă trebuie să I se supună lui Dumnezeu – aceasta este rațiunea pe care o persoană trebuie să o aibă. În același timp, am realizat că Dumnezeu nu este doar un Dumnezeu milos și iubitor, ci chiar mai mult, că El este un Dumnezeu drept și sfânt. Când eram plin de învinuiri pentru Dumnezeu, Dumnezeu S-a ascuns de mine, dar când m-am întors la Dumnezeu, fața Lui zâmbitoare mi-a apărut; Dumnezeu este cu adevărat atât de încântător! Acum iau această hotărâre: de acum înainte, indiferent de ce problemă aș putea să întâmpin, în toate voi dori să caut adevărul, să înțeleg voința lui Dumnezeu, să mă supun orchestrațiilor și aranjamentelor lui Dumnezeu și să îmi îndeplinesc bine datoria pentru a-I răsplăti iubirea lui Dumnezeu!

Mulțumesc, Dumnezeule, pentru că m-ai mântuit! Fie ca toată gloria să fie a lui Dumnezeu!

Conținuturi Similare